Cupidoane , TE URĂSC BĂ !

Stim cu totii ca se apropie iminent si cu pasi repezi cea mai diabetica si mai "dragalasa" sarbatoare (importata). Nu stiu de ce, dar pe mine niciodata nu m-a prins sarbatoarea asta si genu` asta de sarbatori importate. Poate si din spiritul meu nationalist putin exagerat si nefondat fie din reticenta mea pentru parvenitism si ipocrizie. Daca e ceva ce urasc pe lumea asta e parvenitismul si ipocrizia, care la noi la romani se manifesta la cote maxime in preajma sarbatorilor si a evenimentelor importante din viata noastra, dar despre asta promit sa vorbesc intr-o alta zi.

Ei bine, in mod inevitabil zilele acestea ma bat de "cupidon" oriunde as merge, oriunde m-as uita, orice as face. In mod inevitabil nu pot sa nu remarc abuzul de culoare rosie si roz ostentativ, imbujorarea de pe chipul oricarei fetite, domnisoare sau doamne, multitudinea de flori si inimioare expuse peste tot. Adica tot anul domnisoarele/doamnele acestea s-au indoctrinat cu "Can-Can" sau "Cosmopolitan" si s-au pregatit pentru acest eveniment, mai ceva ca pentru prima deflorare, iar in ziua cu pricina (sf. valentin), au pretentia sa beneficieze de cele mai frumoase flori, cele mai frumoase cadouri, cele mai frumoase lumanari in cada si de ce nu, chiar si ca mai tare partida de sex din anul respectiv (asta pentru cele mai norocoase, e bonus). Adica, mai oameni buni, sa stai tu un an intreg sa astepti roz-flori-cadou-lumanari-sex, doar pentru ca asa ai vazut tu la televizor ca atunci se pravaleste peste oameni o "cantitate extrapolata de dragoste"? Sa stai tu in tot acest timp sa pregatesti acest eveniment pana la cel mai mic detaliu , mai ceva ca pentru o nunta?

Deci toata ziua asta atat de speciala se rezuma de fapt la stereotipuri si tertipuri, la extaz autoindus si false sentimente.

PS: acest post e o parere pur personala si nu vreau sa lezez in niciun fel imaginea si importanta acestui eveniment.